Eficientizarea CNI – dezbătută pe larg

Discuții publice au avut loc astăzi, la Ministerul Justiției, pe marginea proiectului Legii cu privire la Centrul Național de Integritate, proiectului de Lege privind declararea averii și intereselor personale și proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Runda de dezbateri a fost deschisă de ministrul Justiției în exercițiu, Oleg Efrim, și președintele Comisiei Naționale de Integritate, Anatolie Donciu. La discuții au participat reprezentanții instituțiilor implicate la elaborarea acestora, experți internaționați anticorupție, dar și societatea civilă.

”Scopul acestor proiecte este de a consolida capacitatea instituțională a CNI, precum și de a îmbunătăți mecanismele actuale de verificare a averii, intereselor personale, soluționare a conflictelor de interese etc. Ministerul Justiției mereu a promovat instituirea instrumentelor eficiente de luptă cu corupția, în pofida intereselor instituționale sau personale. Reiterez, membrii CNI, dar și celelalte instituții, pot înainta propuneri și obiecții constructive pentru îmbunătăţirea proiectelor de legi. Acestea vor fi examinate de către membrii grupului de lucru”, a declarat Oleg Efrim.

Din grupul de lucru interinstituțional fac parte reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, CNA, organizaţiilor nonguvernamentale din domeniul anticorupţie, experţi internaţionali anticorupţie şi în materie de confiscare civilă, precum şi 4 reprezentanţi ai CNI. Membrii grupului de lucru au fost asistați de reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova, UNDP și ABA ROLI. ”Efortul grupului de lucru este orientat către sporirea credibilităţii CNI prin fortificarea mecanismului de verificare a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, declaraţiilor de interese personale, controlul respectării prevederilor legale privind conflictul de interese şi regimul de incompatibilităţi impus persoanelor care exercită o funcţie de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi persoanelor cu funcţii de conducere, precum şi prin asigurarea independenţei instituţionale şi operaţionale a acestei instituţii”, a adăugat ministrului Justiției în exercițiu.

Potrivit membrilor grupului de lucru, la elaborarea proiectelor de legi s-a ținut cont de un şir de rapoarte şi studii, printre care: raportul referitor la cadrul legal privind integritatea existent în Republica Moldova, elaborat de Direcţia Generală Juridică Relaţii Publice şi Comunicare a Agenţiei Naţionale de Integritate din România, trei studii privind sistemul naţional de integritate şi monitorizarea conflictelor de interese, realizate de Transparency International Moldova. În cadrul dezbaterilor de astăzi, experții Centrului Român de Politici Europene au prezentat problemele identificate urmare a studierii legislației naționale ce se referă la activitatea CNI și mecanismul de verificare a declarațiilor cu privire la venituri și proprietate. Ulterior, fiecare proiect de lege a fost supus dezbaterilor.

Astfel, proiectul Legii privind declararea averii și intereselor personale urmează să fie unificat și sistematizat prevederile Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere și Legii cu privire la conflictul de interese, aceste două legi urmând a fi abrogate. Noua lege va reglementa obligația și modul declarării averii și intereselor personale de către subiecții declarării şi mecanismul de control a averii dobândite de aceştia în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităţilor și restricțiilor.

De asemenea, s-a discutat și asupra Legii cu privire la Centrul Național de Integritate. Potrivit membrilor grupului de lucru, scopul acestuia este de a fortifica independența instituțională și funcțională a CNI (se propune o reorganizare a Comisiei în Centru), precum și de a reglementa o atribuție nouă a acestuia – efectuarea confiscării civile, care va avea loc în afara procesului penal.

Tot astăzi, a fost prezentat și proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Noua Lege vine să aducă în concordanță cadrul normativ conex cu cele două legi menționate anterior. Astfel, se preconizează modificarea Codului penal (pentru reglementarea răspunderii pentru noile componențe de infracțiuni), Codului contravențional (reglementarea răspunderii pentru noile contravenții, care vor fi date în competența CNI), Codului de procedură civilă (reglementarea procedurii confiscării civile) și alte acte legislative.

După examinarea propunerilor făcute în cadrul consultărilor publice și efectuarea expertizei anticorupție, grupul de lucru va definitiva proiectele de legi. Ulterior, acestea vor fi expediate spre examinare Consiliului Europei, astfel încât să corespundă standardelor internaționale.

Grupul de lucru interinstituţional a fost creat în septembrie 2014, printr-un Ordin al ministrului Justiției. Activitatea acestuia este orientată spre realizarea unui șir de acțiuni prevăzute atât în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, cât și în Acordul de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport al reformei justiţiei, Planul de acţiuni pe anii 2014–2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011–2015, Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016.

Maria Roșca