Ce facem cu morții care votează pe listele electorale

Jurnalista Elena Robu, în cadrul unui material pe blog, a analizat sistemul de vot din Republica Moldova, informează Oficial.

„La 26 de ani de Independență, încă mai vorbim despre mari probleme în organizarea alegerilor, în fraudarea votului care se face în special din cauza defecțiunilor din listele electorale. Din cauza acestor probleme, nu o singură dată s-a vorbit despre fenomenul ”morților” care votează. Cu alte cuvinte, există multe persoane care după ce decedează, se regăsesc în listele electorale, iar cineva are grijă ”să voteze” în locul lor. Vă reamintesc, în R. Moldova listele electorale de bază se întocmesc de către primării. La întocmirea listelor se utilizează baza de date actualizată din Registrul de stat al alegătorilor, care este distribuită primăriilor. Dar s-a dovedit de nenumărate ori în alegeri că un asemenea mecanism nu este funcțional”, comunică aceasta.

Prin urmare, Robu a oferit un exemplu din Franța, care potrivit ei – „ar putea să ne fie destul de util”.

„Ceea ce propun eu este să preluăm exemple care funcționează bine în țările dezvoltate și să le adaptăm la realitățile din țara noastră. Ar putea să ne fie destul de util exemplul Franței în acest sens. Așadar, în Franța nu poți să votezi dacă anterior nu te-ai înscris în listele electorale. Înscrierea în listele electorale se face de către cetățeni. Adică alegătorul care vrea să voteze, merge la primărie pentru a se înscrie în lista electorală. Numeni alticineva nu poate face asta în locul tău. Ulterior acesta primește la domiciliu cartea de alegător cu care poate să își exercite dreptul de vot. Înscrierea are loc cu un an inaintea alegerilor. Dacă alegătorul își schimbă domiciliul, este necesară reînscrierea în listele electorale. Este interesantă și procedura de vot. Alegătorul primește prin poștă programele electorale ale candidaților înscriși în alegeri, buletinele de vot și un plic. În Franța fiecare candidat are un buletin de vot, iar alegătorul poate veni de acasă cu buletinul de vot pregătit. De exemplu, dacă îl alege pe candidatul X, atunci ia buletinul de vot pe care scrie numele candidatului X, îl pune în plic și cu acest plic merge la secția de votare. Acolo, intră în cabina de vot și sigilează plicul, iese din cabina de vot, pune plicul în urna de vot (care este transparentă) și ulterior semnează în registrul alegătorului că a votat. În același timp, la urna de vot este în permanență o persoană care anunță că s-a votat de fiecare dată când cineva pune plicul cu buletinul de vot în urnă”, a evidențiat ea.

Totodată, ea a comunicat despre un aspect al sistemului de vot din Republica Moldova, astfel, după cum vorbește ea – „în Franța, o asemenea posibilitate a fost exclusă din start”.

„În R. Moldova există un singur buletin de vot unde sunt înscriși toți candidații. Există cumva și o manipulare a voturilor în așa fel, pentru că bătălia între candidați se dă pentru poziția numărul 1, dar și pentru ultima poziție, ambele sunt speculate la maxim în campania electorală pentru a induce în eroare alegătorul. În Franța, o asemenea posibilitate a fost exclusă din start, niciun concurent nu luptă pentru a fi primul în buletinul de vot, fiecare având propriul său buletin. Există și buletinul alb, ceea ce înseamnă că alegătorul participă la alegeri, dar nu își dă votul pentru nimeni, un gest care demonstrează că niciun candidat nu a fost pe măsura așteptărilor sale”, precizează Robu.

În acealași timp, ea propune soluții pentru legislația electorală din Republica Moldova.

„Pentru sistemul de vot din R. Moldova, propunerea ar fi ca în legislația electorală să fie inclusă obligativitatea înscrierii individuale în lista electorală dacă alegătorul vrea să participe la alegeri. În felul acesta suntem invitați să dăm dovadă de responsabilitate civică. Este un sistem care funcționează bine în Franța, de ce să nu îl putem implementa și noi? Încă nu am auzit ca în Franța să se vorbească despre fraudarea alegerilor așa cum se întâmplă în R. Moldova. În plus, vom avea un rezultat clar al cetățenilor care se implică și participă la alegeri. Există însă o problemă la nivelul diasporei, acolo unde sunt aproape o treime din alegători. Pentru conaționalii noștri din diasporă se pot găsi alte soluții, cum ar fi votul electronic sau votul prin poștă. E clar că asemenea modificări nu pot fi operate pentru alegerile din toamnă, dar ar fi un punct de pornire pentru viitor în vederea îmbunătățirii întocmirii listelor electorale în R. Moldova”, a conchis aceasta.

Mihaela Rotari