(INTERVIU) Natalia-Elena Intotero: „Anul 2018 este un moment istoric de o deosebită importanță pentru românii de pe toate meridianele lumii”

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, în cadrul unui interviu pentru Oficial, a vorbit despre prioritățile ministerului pentru următoarea perioadă, colaborarea cu instituțiile din Republica Moldova, planurile pentru Republica Moldova, dar și alte aspecte importante.

O.: Ați venit în fruntea Ministerului acum, în 2018, în Anul Centenarului. Ce v-a determinat să acceptați această funcție, într-un an deosebit de important pentru români?

Natalia-Elena Intotero: Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa românilor din Republica Moldova, țară pe care voi avea și plăcerea de a o vizita între 18 și 20 aprilie.

Noua postură mă onorează și mă responsabilizează deopotrivă. Avem o misiune, aceea de a-i sprijini pe românii noștri de pretutindeni. Vă mărturisesc că a fost o provocare pentru mine să preiau acest portofoliu chiar în Anul Centenarului. De ce spun asta? Pentru că eu înțeleg că România este în fiecare loc unde trăiește un român. Acum, mai mult ca oricând, suntem datori să facem din fiecare român un ambasador al țării noastre, indiferent de locul unde a ales să muncească, să studieze și să trăiască.

Îmi propun și este necesar să le fim aproape tuturor celor care trăiesc în afara granițelor țării prin politicile, strategiile și proiectele pe care ne asumăm să le ducem la îndeplinire.

O.: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a ajuns la un an de activitate. La modul concret, cu ce se ocupă și care este rolul acestuia pentru societatea română?

N.E.I.: Dinamizarea relațiilor cu românii de pretutindeni este unul dintre obiectivele de politică externă ale Guvernului, iar MRP implementează măsurile din Planul de Guvernare asumate la capitolul Politici pentru Diaspora. Rolul ministerului este de a crea cadrul legislativ în domeniul relației cu românii de pretutindeni, de a iniția, organiza sau sprijini orice acțiuni considerate necesare și oportune pentru păstrarea, afirmarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni.

În afara granițelor României trăiesc în prezent aproximativ 10 milioane de români. Sunt trei distincții principale: românii din jurul granițelor țării, care au fost, la un moment dat, parte a statului român; românii din jurul României care nu au beneficiat de acest statut și comunitățile din diaspora.

Problematicile fiecărei comunități de români sunt complexe și cred că soluția este o abordare personalizată. Având în vedere numărul de români care au ales să trăiască, să muncească sau să studieze în afara granițelor, dar și aportul lor la dezvoltarea economică a țării, consider că statul român are datoria de a identifica modalitățile prin care le putem oferi ceva concret acestora și să încercăm să îi determinăm pe cei care își doresc, desigur, să se întoarcă acasă. Și s-au făcut pași importanți în această direcție.

Activitatea de bază a ministerului constă, în principal, în acordarea de finanțări nerambursabile pentru proiecte, programe, acțiuni sau evenimente dedicate sprijinirii păstrării și promovării identității românești, conform Legii 299/2007 și Legii 321/2006, care reglementează modalitățile prin care Guvernul poate oferi pârghii financiare cetățenilor români care trăiesc, lucrează sau studiază în alte state.

MRP și-a propus realizarea unor programe și acțiuni care au ca beneficiari românii de pretutindeni. Acordăm finanțare unor proiecte ale mediului asociativ din diaspora istorică și de mobilitate și realizăm acțiuni proprii dedicate românilor din afara granițelor țării. Vorbim aici de 7 domenii de finanțare: Centenar 2018, Cultură, Educație, Spiritualitate și Tradiție, Societate Civilă, Mass-Media, Apărarea drepturilor și libertăților românilor.

O.: Sunteți la început de mandat, care sunt prioritățile de pe agenda Dvs. la Minister?

N.E.I.: În primul rând, vreau să punctez că transformarea departamentului de la MAE în minister a însemnat un semnal puternic din partea Guvernului. Diferența între un minister și un departament este că ministerul are resurse mai mari, are inițiativă legislativă și putere de decizie.

Am venit în minister cu deschidere și cu dorința de a le fi aproape românilor. Am încredere că se pot realiza foarte multe lucruri atunci când există voință și colaborare. Mandatul meu va sta sub semnul dialogului și al transparenței pentru că doar așa putem face lucruri care contează.

Sunt mesagerul României în relaţia cu românii de peste hotare şi trebuie să devin mesagerul lor în relaţia cu România. Trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România. Tebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale şi spirituale, să respecte tradiţiile româneşti. Trebuie să-i sprijinim în procesul de integrare în comunităţile în care trăiesc, muncesc sau studiază, dar să-i și păstrăm conectaţi la realităţile româneşti.

Pentru că mă adresez românilor din Moldova, o să vă vorbesc despre teme și proiecte pentru comunitățile istorice.

Prioritățile Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în Republica Moldova încep cu susținerea limbii române. Având în vedere că în Republica Moldova educația în sistemul public se desfășoară, de regulă, în limba română, atenția noastră se îndreaptă cu prioritate către susținerea mass-media în limba română. Urmărim atingerea acestor obiective prin finanțarea nerambursabilă acordată beneficiarilor din Republica Moldova. În anul 2017, dintre cele 21 de proiecte depuse de beneficiari de finanțare nerambursabilă din Republica Moldova și aprobate de comisia MRP, 14 presupun finanțarea unor proiecte privind mass-media de limbă română.

Un alt aspect important vizează centrele de informare. Pe 17 iunie 2015 a fost inaugurat primul Centru la Comrat, în prezența ministrului român de externe, pe 15 decembrie 2016 a fost deschis centrul de informare al României de la Bălți.

Trebuie să subliniez că toate centrele menţionate sunt înfiinţate în baza unor acorduri încheiate între misiunile diplomatice româneşti şi instituţii din statele gazdă. Ele  funcționează ca unități de informare, promovare și predare a limbii, culturii și civilizației românești, fără personalitate juridică, în vederea asigurării unei legături permanente cu România.

Vom continua și proiectul de achiziție de suporturi de curs pentru românii de pretutindeni în anul 2018. Vor fi achiziționate și apoi distribuite cu titlu gratuit aproximativ 17.000 de suporturi de curs și materiale didactice, dublu față de anul 2017, entităților care organizează cursuri sau competiții educaționale în limba română pentru copiii de origine română din străinătate.

O.: Există o colaborare cu instituțiile din Republica Moldova? Cum arată aceasta și care sunt instituțiile?

N.E.I.: Relația cu Republica Moldova este una extrem de importantă, pe cel puțin două paliere. Vorbim, pe de o parte, de caracterul strategic al relației dintre țările noastre și, pe de altă parte, de legăturile speciale dintre diasporele provenite din cele două state, conferite de comuniunea de limbă, istorie, cultură, spiritualitate, tradiții. Toate acestea determină necesitatea unei acțiuni guvernamentale comune în domeniul protejării identității românilor și vorbitorilor de limbă română din afara granițelor.

Parteneriatul dintre cele două Guverne, din România și din Republica Moldova, este unul foarte bun. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are o serie de discuții, pe canale diplomatice, cu Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei Guvernului Republicii Moldova.

Sper ca prin vizita pe care o voi face la Chișinău în perioada 18-20 aprilie să am ocazia să discut cu partenerii din Republica Moldova despre noi posibilități de colaborare și cooperare.

O.: Aveți întreprinse activități comune cu instituțiile statului din RM? Sau poate sunt așa planuri pe agendă?

N.E.I.: Aș menționa aici faptul că în perioada următoare MRP și Biroul pentru Relația cu Diaspora vor semna un Memorandum de înțelegere. Este un parteneriat important, având în vedere însemnătatea colaborării dintre România și Republica Moldova în domeniul relațiilor cu membrii Diasporelor lor. Suntem în curs de finalizare a dialogului cu reprezentanții de la BRD cu privire la proiecte concrete pe care să le derulăm împreună.

De asemenea, ne propunem să cooperăm și cu alte instituții și autorități din Republica Moldova, în măsura unor solicitări concrete privind fond de carte în limba română, organizarea unor acțiuni comune împreună cu MRP sau cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” (IEH). De exemplu, IEH colaborează foarte bine cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. Aș menționa două dintre proiectele IEH, precum târgul de carte „Bookfest” de la Chișinău și organizarea Festivalului de romanțe românești. Aceste proiecte au caracter anual, iar MRP va continua, prin IEH, astfel de inițiative în Republica Moldova, în diverse localități.

O.: Ce activități urmează a fi întreprinse și care sunt planurile Dvs. în Republica Moldova, pe acest an?

N.E.I.: În acest an, acțiunile MRP se vor concentra asupra marcării Centenarului Marii Uniri. Aniversarea Centenarului va fi prioritatea tematică, iar Republica Moldova va fi una dintre prioritățile geografice ale MRP în anul 2018.

În Republica Moldova, MRP are în vedere acțiuni care derivă din specificul comunității românești din acest stat, rezultând din comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții ale populației de pe cele două maluri ale Prutului. Mă refer aici la programe, proiecte și acțiuni proprii precum taberele ARC Centenar, la care în 2017 au participat 700 de copii din Republica Moldova, proiectul „Descoperă și Cunoaște România”, acțiunea „Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din comunitățile istorice”, campania „Centenar prin Înfrățiri”.

O.: Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat anul trecut Campania Națională „Centenar prin înfrățiri”. La ce etapă este această campanie? Care este numărul localităților înfrățite?

N.E.I.: Inițial, pentru anul 2017, campania își propunea înfrățirea a zece județe din România cu raioane din Republica Moldova, urmând ca în 2018 să o extindem în Diaspora.

Astfel, pe parcursul acestui an, în special în jurul datei de 27 Martie, o dată cu o profundă semnificație istorică, au fost semnate o serie de acorduri, atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivel de localități.

Spre exemplu, chiar în ziua în care am sărbătorit Unirea Basarabiei cu România, la Iași s-au semnat zece acorduri de înfrățire, la Neamț – cinci, Primăria Sectorului 6 a semnat primul său astfel de acord, județul Gorj a semnat două acorduri, plus alte acorduri semnate la nivel de localități din județele Prahova, Sălaj, Harghita, Argeș, iar acestea sunt doar câteva exemple.

Ne bucurăm că proiectul „Centenar prin Înfrățiri” a luat amploare și suntem convinși că prin astfel de demersuri vom ajunge la o cunoaștere reciprocă mai bună, la amplificarea relațiilor bilaterale și la creșterea nivelului de trai pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului.

O.: Suntem în anul Centenarului, ce activități sunt preconizate cu ocazia acestei aniversări?

N.E.I.: Anul 2018 este un moment istoric de o deosebită importanță pentru românii de pe toate meridianele lumii și, cred că, este un prilej bun pentru a reflecta mai atent la lucrurile care ne unesc pe noi, românii, decât la cele care ne despart.

În acest sens, Guvernul României, prin MRP, a creat un nou instrument pentru a ne atinge aceste obiective: programul de finanțare Centenar 2018. Prin acesta ne propunem să sprijinim acțiunile locale de celebrare a „Centenarului 2018”, proiecte care să contribuie la promovarea valorilor românești în țările cu comunități semnificative de români și comunitățile istorice.

Totodată, vreau să menționez și câteva dintre inițiativele de acțiuni proprii ale MRP dedicate Centenarului, cu mențiunea că unele dintre ele se află deja în perioada de implementare, iar altele sunt în etapa de debut. Astfel, până în momentul de față, MRP și-a propus celebrarea celor 100 de ani de la Unire prin inițierea proiectului „100 pentru Centenar”. Acesta urmărește premierea și promovarea personalităților românești din afara granițelor, câte 10 români din 10 țări cu comunități de români semnificative fiind premiați de către MRP.

Mai apoi, vom continua programul de tabere ARC, finanțat şi organizat de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Anul acesta intenționăm să creștem numărul copiilor participanți și să dezvoltăm ediția de iarnă a acestui program, până acum activitățile desfășurându-se doar pe perioada verii. În actuala ediție, tematica taberelor va fi dedicată anului Centenar.

De asemenea, vom continua și vom extinde, în contextul Centenarului Marii Uniri, programul „Descoperă și Cunoaște România”, ce se va desfășura anul acesta în lunile martie, aprilie, mai și noiembrie. Programul este dedicat tinerilor români cu rezultate deosebite din comunitățile istorice, precum și din cele emergente.

O.: 30 de reprezentanți ai presei de limbă română din Ucraina, Serbia, Albania și Republica Moldova s-au aflat în România în perioada 26-30 martie și au participat la programul „Itinerar centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor”. Care este scopul acestui program?

N.E.I.: Vă mărturisesc faptul că vizita colegilor dumneavoastră m-a emoționat profund. De așa oameni avem nevoie, de români care simt românește. De români care te fac să te simți acasă, oriunde s-ar afla în lume.

Colegii dumneavoastră au participat la ședința comună a Parlamentului, de pe 27 martie, și au avut discuții cu parlamentari, cu liderii celor două Camere, au avut un schimb de experiențe cu ziariștii români de la Societatea Națională de Televiziune, Societatea Națională de Radiodifuziune și Agerpres, vizita lor în România încheindu-se cu o deplasare la Curtea de Argeș.

Presa de limba română, în special cea din comunitățile istorice, este una dintre cele mai importante legături pe care diaspora românească le are cu identitatea sa națională. Prin publicațiile și emisiunile în limba maternă, românii au posibilitatea să rămână conectați la valorile lor naționale, iar jurnaliștii din presa de limba română din diaspora sunt printre cei mai apropiați parteneri pe care îi putem avea în demersul de a le promova. Obiectivul nostru, al tuturor, este de a păstra și promova ideea de apartenență la românitate, de a promova imaginea României și de a educa tânăra generație în spiritul respectului față de valorile românești.

O.: Cum vedeți relația Republicii Moldova cu România? Care este probabilitatea unei reUniri?

N.E.I.: Există o preocupare constantă față de Republica Moldova, preocupare care, de-a lungul timpului, s-a concretizat și prin sprijinul financiar pentru proiecte concrete. De altfel, în noiembrie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a achiziţionat 96 de microbuze destinate transportului de elevi din unităţile de învăţământ de stat din Republica Moldova.

Potrivit Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020, România susține fără rezerve parcursul european al Republicii Moldova. Relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova sunt în ascensiune, și există încă multe posibilități de impulsionare a acestora pe toate dimensiunile.

Mihaela Conovali