Curtea de Conturi de la Chişinău şi Curtea de Conturi a României, într-un dialog activ de colaborare

Activitatea de audit a Curţii de Conturi a Republicii Moldova este însoţită în mod constant de un proces activ de colaborare a instituţiei cu autorităţile de profil din afara ţării.

Schimbul de experienţă rămâne a fi o carte deschisă mereu din care echipa Curţii de Conturi de la Chişinău, unde îşi adaugă cunoştinţe, practici şi, de ce nu, parteneri care, de foarte multe ori sunt antrenaţi în realizarea unor proiecte bilaterale sau regionale de interes comun.

Suficient de relevant, în acest sens, este caracterul permanent al dialogului dintre Chişinău şi Bucureşti, relaţie care s-a materializat zilele acestea prin vizita întreprinsă de delegația  Curții de Conturi a României (CCR), în frunte cu  Mihai Busuioc, Preşedintele instituției, de altfel, proaspăt investit în această funcţie.

Şi de data aceasta, agenda de lucru pentru cele două zile de  dialog începe cu prezentarea unor informaţii de ordin general privind activitatea instituţiilor. Curtea de Conturi a Republicii Moldova nu face diferenţe între colegii din România şi legislativul moldovenesc: Veaceslav Untila, Preşedintele  CCRM prezintă în principiu informaţia desprinsă din  raportul de activitate  pentru anul 2017, care urmează să fie prezentat în faţa corpului de deputaţi. Este dovada unei largi deschideri  spre partenerii de dialog, dar şi un semn clar al responsabilităţii cu care se dă citire faptelor, cifrelor şi concluziilor. Şi dacă informaţia trecută prin microfoane certifică rezultate bune sau, poate chiar performanţe, este pe deplin normal să urmeze un alt capitol al întrevederilor – schimbul de experienţă. Agenda de lucru a stabilit ca fiind de interes reciproc tematici legate de programele transfrontaliere: carta bunelor practici promovate de comunitatea de audit (serviciile Comisiei și autoritățile de audit din Statele Membre) atunci când se realizează misiuni de audit referitoare la Politica de Coeziune, FEPAM şi FEAD; auditul de sistem, auditul de proiecte și auditul de certificare a conturilor; neregulile, conflictele de interese și suspiciunile de fraudă, inclusiv ISA 240 – Auditorii și frauda. Deşi la formularea acestor subiecte, aşa cum se vede (mai bine zis –  cum se citeşte) au fost scoşi din dicţionare termini prioritar din domeniu, e lesne să se înţeleagă că relaţia dintre cele două autorităţi este absolut funcţională şi are la temelie politici clare de conlucrare acolo unde spaţiul comunitar contactează cu comunităţi care au ca şi prioritate integrarea europeană.

Mai mult decât atât, în același context al aplicării programelor de cooperare transfrontalieră, finanțate de Uniunea Europeană, Curtea de Conturi a Republicii Moldova are angajamentul de a efectua auditul programelor de cooperare transfrontalieră, în calitate de autoritate națională de audit, identificându-şe în  felul acesta, drept  unul dintre  principalii artizani ai procesului de apropiere.

De altfel, aflarea la Chişinău a conducerii Curţii de Conturi de la Bucureşti nu trebuie privită doar prin prisma unor colaborări interinstituţionale. Este vorba despre o componentă a unei colaborări interstatale deosebit de active în ultima perioadă de timp, perioadă în care poezia  trece pe plan secund, cedând spaţiu  unor acţiuni palpabile impuse de obiectivele de integrare ale Republicii Moldova. De aici şi implicarea Guvernului în dialogul celor două instituții de audit, implicare care nu prea are nimic cu “amestecul”,  dar care se vrea tălmăcită ca participare constantă. Guvernul, executivele în general, au interesul major de a se cheltui corect şi cu impact banii publici, pentru că, cine altul dacă nu guvernul cunoaşte mai bine efortul prin care sunt acumulate aceste mijloace. O bună colaborare cu Curtea de Conturi este iminentă.

Premierul Pavel Filip a relevat utilitatea rapoartelor Curţii de Conturi pentru echipa guvernamentală. “Este o informație expertizată și obiectivă. Facem întotdeauna concluziile și ne străduim să nu întârziem cu acțiunile ce trebuie să fie întreprinse”, a spus prim-ministrul. În prezent, se lucrează pentru instituționalizarea unui proces de monitorizare a executării hotărârilor Curții de Conturi, iar modelele și practicile României pe acest segment sînt foarte utile.

Întrevederea Președinților Curții de Conturi din Republica Moldova și România Veaceslav Untila și Mihai Busuioc cu Președintele Parlamentului Andrian Candu a reconfirmat importanța efortului pe care îl depun instituțiile respective.

Președintele Parlamentului a menționat că, Legislativul va institui o comisie permanentă care va examina rapoartele Curții de Conturi. Noua comisie se va numi Comisia de control al finanțelor publice. Potrivit Speakerului, care este și autorul inițiativei legislative, crearea Comisiei va permite creșterea gradului de transparență în utilizarea banilor publici și va spori responsabilitatea autorităților în utilizarea mijloacelor financiare publice.

Concluzia de după cele două zile de discuții, schimb de practici, întrevederi şi… strângeri de mâna ar fi simplă de tot: Camera de Conturi a Republicii Moldova are şi potențialul, dar şi credibilitatea de care este nevoie atunci când de cealaltă parte a dialogului se află echipe venite din ţări cu istorie lungă nu doar turnată în bronz, dar şi pe dimensiunea  acelui ochi de veghe îndreptat neîntrerupt spre banul public.

sursa: curentul.md