(INTERVIU) Lilia Bolocan: Avem tot temeiul să ne mândrim cu rezultatele obținute timp de 25 de ani

Interviu cu Lilia Bolocan, Director general al AGEPI  

Doamna Bolocan, anul 2017 a fost unul important pentru AGEPI, deoarece s-au împlinit 25 de ani de la fondarea instituţiei. Cum au fost aceşti ani pentru domeniul proprietăţii intelectuale?

Evaluând cei 25 ani de activitate ai Agenţiei, consider că avem tot temeiul să ne mândrim cu rezultatele obţinute. Pe parcursul acestor ani s-a creat un mediu favorabil dezvoltării sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale şi premisele pentru diversificarea căilor de redresare a economiei naţionale, inclusiv prin valorificarea produsului intelectual, implementarea inovaţiilor şi transferul tehnologic.

În această perioadă s-a consolidat un sistem naţional de proprietate intelectuală integru, modern şi viabil, conform standardelor europene, care asigură protecţia şi valorificarea obiectelor de proprietate intelectuală la nivel naţional, regional şi internaţional.

Pe parcursul acestor ani s-a format efectivul de cadre calificate în domeniul proprietăţii naţionale, au fost stabilite relaţii de cooperare atât cu instituţiile şi autorităţile naţionale responsabile de protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, cât şi cu oficii de specialitate de peste hotare.

Rezultatele activităţii de brevetare/înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală din momentul înfiinţării AGEPI până în prezent ne demonstrează că, în pofida condiţiilor economice dificile, inventatorii şi cercetătorii din Republica Moldova caută şi descoperă cele mai progresive soluţii tehnice, tehnologii avansate, materiale şi procedee noi. În acelaşi timp, producătorii şi oamenii de creaţie autohtoni conştientizează tot mai mult necesitatea protecţiei invenţii-lor, mărcilor, desenelor/modelelor industriale, drepturilor de autor şi conexe etc.

Toate realizările obţinute au fost posibile inclusiv şi cu asistenţa partenerilor noştri internaţionali: Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), Oficiul European de Brevete (OEB), Oficiul Eurasiatic de Brevete (OEAB), dar si a colegilor noştri din România.

În ce măsură conştientizează persoanele fizice şi cele juridice necesitatea înregistrării obiectelor de proprietate intelectuală şi ce întreprinde AGEPI pentru a familiariza şi mai mult oamenii de rând cu acest domeniu?

În prezent, constatăm un interes sporit al mediului de afaceri, precum şi al persoanelor fizice, faţă de domeniul proprietăţii intelectuale. Utilizăm toate instrumentele disponibile: difuzarea informaţiei prin intermediul paginii web, paginii Facebook, presă, organizarea diverselor evenimente publice, seminare şi conferinţe pentru diferite categorii de utilizatori atât din sectorul ştiinţei şi inovării, învăţământ superior, cât şi din sfera antreprenoriat, în special IMM. Însă, mai avem de lucru în acest sens.

De exemplu, în Republica Moldova anual sunt solicitate spre înregistrare aproape 4500 de mărci, mai mult decât în urmă cu zece ani, dar mai puţin comparativ cu situaţia din alte ţări europene. Acelaşi lucru îl putem spune despre protecţia invenţiilor şi a soiurilor de plante, numărul cererilor depuse în ultimii ani fiind constant, dar destul de mic comparativ cu potenţialul existent şi cu alte state din regiune.

De aceea, în continuare, vom depune toate eforturile pentru dezvoltarea unei culturi avansate în domeniul proprietăţii intelectuale în societate, în rândul ÎMM-urilor şi a altor grupuri ţintă de utilizatori ai bunurilor intelectuale, pentru crearea condiţiilor moderne întru a facilita înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală, dar şi pentru a garanta o protecţie sporită drepturilor acordate.

Care domeniu de activitate pune mai mult accent pe protecţia proprietăţii intelectuale?

În Republica Moldova mărcile se află în topul obiectelor de proprietate industrială pentru care se solicită protecţie. Conform indicatorilor statistici, în perioada 1993-2017, numărul total al cererilor de înregistrare a mărcilor pentru care s-a solicitat protecţia în Republica Moldova este de peste 123 de mii. Înregistrarea mărcii reprezintă un pas important în activitatea oricărui agent economic, deoarece îi oferă acestuia protecţie faţă de concurenţi şi îi asigură un control asupra produselor sale.

Îndemnăm reprezentanţii întreprinderilor să-şi înregistreze mărcile atât pe cale naţională, cât şi pe cale internaţională, ţinând cont de promovarea tot mai activă a produselor autohtone pe piaţa Uniunii Europene şi în alte ţări.

Presupun că apar conflicte în legătură cu protecţia proprietăţii intelectuale. Cum sunt soluţionate acestea?

Am susţinut şi vom susţine, în limitele legislaţiei, oricare rezultat al activităţii de creaţie pentru care s-a solicitat protecţie printr-un drept de proprietate intelectuală. Există însă situaţii când cererile depuse sunt pasibile de a încalcă un drept de proprietate intelectuală deja existent sau pot crea anumite situaţii de conflict. Majoritatea unor astfel de conflicte se întâlnesc în domeniul mărcilor şi în domeniul drepturilor de autor, care este un sector separat, gestionat de către  AGEPI. Pe segmentul drepturilor de autor avem în mare parte procese de judecată legate de activitatea organizaţiilor de gestiune colectivă.

În domeniul mărcilor există mai multe litigii ce ţin de depunerea cererilor de înregistrare cu rea-credinţă, cu scopul de blocare a unor concurenţi pe piaţă. Există multe litigii în instanţe, unde avem misiunea să asigurăm o informare cu privire la aplicarea corectă a legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale.

Ce planuri aveţi pentru 2018?

O atenţie deosebită va fi acordată ajustării activităţii instituţiei la prevederile legale ale reformei administraţiei publice, care are loc în prezent în cadrul Guvernului Republicii Moldova.

De asemenea, în viziunea mea, domeniul drepturilor de autor încă este o provocare a sistemului de proprietate intelectuală din Republica Moldova. Depunem eforturi susţinute ca toate instrumentele legale să funcţioneze, astfel încât asigurarea respectării acestor drepturi să nu mai fie o problemă pentru oamenii de creaţie şi o povară pentru utilizatori. Voi insista şi asupra consolidării sistemului de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi conexe, în vederea implementării unor mecanisme funcţionale de repartizare echitabilă a remuneraţiilor de autor şi asigurării transparenţei în domeniul respectiv.

Educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor de proprietate intelectuală este un obiectiv strategic pentru noi. Astfel, ne propunem să facem cât mai cunoscut acest domeniu, să familiarizăm copiii cu noţiunile generale şi cu importanţa proprietăţii intelectuale de la cea mai fragedă vârstă. Pe lângă cursurile universitare şi disciplina opţională liceală în domeniul proprietăţii intelectuale, care deja se regăsesc în sistemul educaţional, aspecte generale de PI vor fi incluse în programul educaţional gimnazial şi primar.

O atenţie sporită vom acorda şi formării continue: în spiritul noilor tendinţe, vom dezvolta o platformă de cursuri la distanţă – e-learning, care va oferi posibilitate persoanelor interesate din diferite sfere să studieze domeniul proprietăţii intelectuale.

De asemenea, ne dorim elaborarea şi implementarea cu succes, până în anul 2019, a unui sistem informaţional de schimb de date, funcţional, între instituţiile şi autorităţile statului responsabile de protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de PI: AGEPI, Serviciul Vamal, MAI, Procuratură, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor etc.

În continuare ne-am propus şi definitivarea proceselor legale ce ţin de protecţia indicaţiilor geografice, în special de procedurile de control şi certificare a produselor cu IG, la etapa de plasare a acestora pe piaţă.

Almanah Politic 2017