Declarație: Izbucnirea unui conflict în imediata apropiere a frontierelor statului român nu ar fi surprinzătoare

La un an de la alegerile parlamentare din România și preluarea puterii de către social democrații români, observ că „dosarul” moldovenesc a căzut victimă confruntării politice dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria. Despre aceasta scrie, într-o postare pe blogul personal, jurnalistul Victor Nichituş, relatează Tribuna.md.

Potrivit lui, „contestarea puterii politice deținute de către PSD, a făcut ca echipa Iohannis (PNL și aliații săi parlamentari) să pună sub semnul întrebării și o serie de inițiative ale guvernului PSD referitoare la Republica Moldova”. „Acest lucru se întâmplă în contradicție cu apelul la consens pe Moldova, făcut de președintele Iohannis, pe 21 decembrie 2014, la discursul de inaugurare. La summit-ul Parteneriatului Estic de la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis, a spus că integarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi făcută printr-o „scurtătură”. O declarație politică prin care se sugerează public că România nu are pretenții unioniste. Doar că interconexiunea energetică dintre România și Republica Moldova nu înseamnă neapărat unirea. Probabil, președintele României uită că în planul de acțiune pentru Republica Moldova, pe care domnia sa l-a discutat la CSAT, sunt prevăzute și lucruri”, menţionează el.

Victor Nichituş mai scrie că, „contestarea proiectelor guvernamentale românești referitoare la Republica Moldova, pierderea consensului politic românesc față de Chișinăul oficial, trimit declarațiile oficialilor români făcute de Ziua Națională a României în zona propagandei patriotarde”.

„Dacă nu sunt urmate de fapte concrete, discursurile politicienilor români față de Basarabia, au valoarea unei cepe degerate. O știu și ei. Dar mai speră ca rugăciunile făcute la Moscova de Patriarhului Daniel i-ar putea ajuta”, menţionează jurnalistul.

În context, el mai notează că „Federația Rusă se pregătește să redevină un stat care vrea să aibă influență internațională prin puterea ei militară”. „La Moscova, președintele Putin a ordonat trecerea industriei de armament ruse la producția de război. De asta, izbucnirea unui conflict în imediata apropiere a frontierelor statului român nu ar fi surprinzătoare. Din acest motiv evoluțiile negocierilor pentru rezolvarea diferendumului transnistrean, puse sub semnul întrebării de unii, capătă aspecte pozitive. Sunt fapte, mai puține vorbe”, mai scrie Victor Nichituş.

Mihaela Rotari