Iată pe ce cheltuie moldovenii banii! „Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată…”

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2017 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2244,9 lei, fiind în creştere cu 9,0% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)¹ veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 2,2%.

Activitatea salarială reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,1% în veniturile totale.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 23,4% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.

La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 13,3% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,8% din activităţile pe cont propriu, iar 5,5% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 16,5% din total venituri sau cu 0,6 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2016.

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 754,0 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care au asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 55,4% şi prestaţiile sociale – 21,6% (vezi anexa, tabelul 2).

Veniturile populaţiei din mediul rural sunt generate în baza activităţii salariale în proporţie 29,9%, iar contribuţia acesteia este de 1,9 ori mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,2% din totalul veniturilor disponibile.

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2017 au constituit în medie pe o persoană 2250,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 6,3%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) cheltuielile populaţiei au rămas practic la nivelul anului precedent.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,4%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,6% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,9%), comunicaţii (4,5%), dotarea locuinţei (3,9%), transport (3,7%), învățământ (0,5%), etc.

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 760,3 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,2%. Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,3% faţă de 17,8%), servicii de comunicaţii (4,7% faţă de 4,3%), transport (4,1% faţă de 3,3%), hoteluri şi restaurante (2,8% faţă de 0,7%), servicii de agrement (2% faţă de 0,6%).

Cheltuielile populaţiei au crescut pe parcursul anului, astfel încât, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2091,3 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 2359,5 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (42,4%), şi cea mai mare – în trimestrul II (44,3%).

Mihaela Rotari