Rebelul Donald Trump: singur împotriva tuturor

N-aș vrea să mă pronunț asupra graduluide democrație din alte țări ale lumii,dar mă încumet să susțin că mai multădemocrație e în bardacul electoral din Moldova noastră decît în cadrul alegerilor prezidențiale din SUA. Unii ar puteazice că-s numai bun de închis la balamuc, însă, chiar vă rog: dați-i voie nebunului să spună ce gîndește.

Întreb: ar fi putut cineva prezice cineva cîștiga în 1996 alegerile prezidenți ale din Moldova? Sau prezidențialele din Rusia, din acelaș 1996? Nu, fiindcă între tabereleadverse s-a dat o luptă pe viațăși pe moarte.

Ciudat însă, observăm că corporațiile transnaționale, elitele financiare șipoliti ce din SUA, imediat după ce partidele (democrat și republican) își desemnează candidații pentru Casa Albă, reduc brusc turațiile. N-au de ce să accelereze, căci treaba e ca și făcută. Ceea ce urmează e show politic, pe parcursul căruia alegătorului american i se insuflă ideea că votul lui contează, că el jalonează destinele țării. Celor din vîrful piramidei, sforarilor, li-i paralel: dee laie, de-i bălaie, – tot unul de-al lor va intra în Casa Albă. Astfel, clasa conducătoare se odihnește, participînd aproape cu indiferență la un turneu de echitație dintre două calești cu cai îngrășați în grajdurile lor. Atît pretendentul democrat, cît și pretendentul republican sînt trup din trupul lor; aleși pe sprînceană, direct sau indirect, de ei înșiși. Deci nu contează cine se va instala la Casa Albă: Bush sau Clinton, McCain sau Obama.Corporațiilor transnaționale, elitelor financiare și politice puțin le pasă, căci laei unu plus unu fac unu.

Însă, ferit-a sfîntul! să cîștige alegerile prezidențiale vreun intrus, vreun parvenit, un corp străin! Vai și-amar de steaua celui care, împotriva voinței corporațiilor transnaționale, a elitelor financiare și politice, îndrăznește să participe la alegeri și, printr-o minune, să le și cîștige! Priviți ce pățește președintele DonaldTrump. E lovit din toate părțile nu doarde democrați, dar și de propriii colegi de partid, de republicani. El e cioara albă, ele albinosul care strică omogenitatea turmei. El trebuie eliminat. Trebuie ciupit și alungat din cîrd. Dacă fostul său concurent Hillary Clinton devenea președinte și avea să obțină, în plan intern, succesele lui Trump, ar fi fost purtată pe palme. Pe cînd Trump e luat la pumni numai pentru faptul că dimineața, trezindu-se, deschide ochii. Președintele american nu esfînt, de altfel ca și alți președinți americani. Situația lui îmi amintește de un soliloc: Marele Arbitru îi spune Mîntuitorului să nu îndrăznească să coboare a doua oară pe pămînt, fiindcă Adevărul ar dezlănțui instinctele primare ale gloatelor. Iar Trump a avut acest curaj: le-a spus americanilor că atît democrații, cît și republicanii îi transformă în mașină inutilă de vot. Trump le-a arătat concetățenilor că alegerea președintelui o fac alții, nu ei. Cu mult înainte de ziua alegerilor! Astfel,Trump a comis cea mai mare crimă, decare vorbea Marele Arbitru: Trump le-adeschis ochii americanilor și le-a spuscare este Adevărul adevărat și le-a mai spus să nu mai fi e mașină docilă de vot pentru cei care joacă la cărți destinele lor și ale lumii acesteia.

Soarta unor oameni ca Trump nu edintre cele fericite. Soarta lor e tragică. Însă Donald a reușit să le transmită americanilor focul și acum puțin îipasă de ceea ce pun la cale împotriva lui corporațiile transnaționale, elitele financiare și politice.

Viorel MIHAIL

sursa: revista Saptamana