Școlile vor primi mai mulți bani de la stat. Uite cât per elev!

În anul curent de studii școlile vor primi mai mulți bani de la stat. Guvernul a majorat cele două componente în baza cărora se face finanțarea instituțiilor de învățămînt – costul per elev și normativul pe școală. Astfel, suma alocată per elev a crescut în anul curent pînă la 8771 lei, cu 1842 de lei mai mult comparativ cu anul 2014. În același timp, mărimea normativului per instituție a crescut cu circa 30 de mii de lei, constituind 428982 de mii de lei. 

Ministerul Educației amintește că, începînd cu luna ianuarie 2013, toate instituţiile de învăţămînt general sînt finanțate după o nouă formulă care presupune că şcolile primesc resurse de la stat în funcţie de numărul de elevi.

Formula prevede acoperirea cheltuielilor ce țin de administrarea instituției, precum și remunerarea cadrelor didactice și auxiliare, achitarea tuturor serviciilor, întreținerea instituțiilor și cheltuieli pentru dezvoltarea și îmbunătățirea bazei didactice și a celei tehnico-materiale a școlii. Noua metodologie de finanțare are drept scop echilibrarea cheltuielilor alocate pentru educație. Astfel, pentru un elev se alocă aceeași sumă de bani, indiferent de școala în care învață acesta. Totodată, formula își propune să asigure eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea transparenței în finanțarea școlilor. În prezent, banii sînt alocați direct instituțiilor de învățămînt și nu prin intermediul primăriilor, așa cum era anterior. În același timp, noua formulă de finanțare extinde autonomia şcolară, astfel încît administrațiile școlilor au posibilitatea să decidă asupra modului de utilizare a bugetului școlii, în funcție de necesități și priorități.

În ultimii doi ani, după trecerea la noua formulă de finanțare, tot mai multe instituții de învățămînt general din țară au devenit gestionari ai propriilor bugete. Astfel, la sfîrșitul anului 2014 circa 72 % din școlile din țară (929 din 1283) activau în condiții de autogestiune. Celelalte școli sînt finanțate prin intermediul direcțiilor raionale/municipale de învățămînt.

În unele raioane, toate instituțiile au trecut la autogestiune (Hîncești, Nisporeni, Ungheni, Cantemir, Căușeni, Edineț, Glodeni, Ialoveni, Ocnița, Rezina, Taraclia și UTA Găgăuzia), în timp ce în altele acest proces este la început de cale. Astfel, în municipiul Bălți și în raionul Briceni nu există nicio instituție în condiții de autogestiune financiară; în același timp, în municipiul Chișinău doar 23% dintre instituții își gestionează bugetul în mod independent.

De menționat că mecanismul actual de finanțare a școlilor oferă posibilitatea acumulării unui fond la nivel de raion pentru a finanța proiecte costisitoare, pe care școlile nu le pot realiza din surse proprii. Pentru crearea acestui fond, consiliul raional/municipal poate reține pînă la 3% din bugetul școlilor. Anterior APL puteau reține în acest scop pînă la 5%, dar, deoarece în unele localități consiliile raionale/municipale distribuiau resursele financiare pe criterii politice în detrimentul investițiilor în celelalte școli, în octombrie 2014, guvernul a redus acest procent, lăsînd mai mulți bani la dispoziția școlii.

Maria Roșca