Comportamentul justițiarilor necesită o reglementarea clară în cadrul normativ

Comportamentul judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală, avocaţilor şi executorilor judecătoreşti necesită o reglementarea clară în cadrul normativ. Aceasta este concluzia la care au ajuns autorii Studiului privind marja de discreție a actorilor sectorului justiţiei în Codurile de procedură penală și civilă și Codul contravențional, prezentat ieri la Ministerul Justiției. La discuțiile asupra rezultatelor studiului au participat vice-ministrul Justiției, Sabina Cerbu, reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, avocați, executori judecătorești, experți.

Studiul a fost realizat în scopul perfecționării cadrului legislativ, precizării marjei de discreţie a reprezentanților sectorului justiţiei, judecători, procurori, ofiţeri de urmărire penală, avocaţi şi executori judecătoreşti și elaborării unui proiect de modificare a cadrului normativ relevant.”Prezentul studiu urmează să devină un suport pentru elaborarea unui proiect de modificare a cadrului normativ relevant. O reglementare clară a comportamentului din sectorul justiției în raport cu alte persoane se face în scopul combaterii actelor de corupţie, dar și pentru crearea unui mecanism de asigurare a comportamentului integru”, a subliniat vice-ministrul Justiției, Sabina Cerbu.

Potrivit autorilor, studiul vine să identifice cele mai proeminente deficienţe de ordin legislativ, care oferă o marjă discreţionară excesivă şi chiar abuzivă reprezentanţilor sectorului justiţiei în aplicarea regulilor procedurale, dar și soluţii de ordin normativ pentru eliminarea normelor vulnerabile sau pentru diminuarea efectului acestora. ”Este important ca regulile procedurale să fie formulate de o manieră flexibilă, care ar permite aplicarea lor faţă de un cerc nedeterminat de subiecţi şi adaptarea lor circumstanţelor fiecărui caz particular”, a afirmat Lilia Ioniță, autorul studiului.

În urma analizelor efectuate, autorii studiului au venit cu mai multe recomandări:
– formularea normelor şi regulilor de procedură în mod imperativ, normele dispozitive urmând a fi incluse doar cu titlu de excepţie, atunci când legiuitorul nu poate determina/prevedea/anticipa cu exactitate circumstanţele şi modul de comportament al persoanelor, consecinţele acţiunilor;
– actele îndeplinite în cadrul procedurilor să fie de fiecare dată motivate, pentru a asigura accesibilitatea (înţelegerea motivelor) lor şi a evita orice suspiciuni privind legalitatea şi temeinicia lor;
– stabilirea unor termene exacte pentru îndeplinirea actelor procedurale. Inexistenţa unor termene concrete provoacă condiţii şi situaţii de discreţie excesivă pentru subiecţii abilitaţi cu îndeplinirea atribuţiilor respective;- toate actele, măsurile şi acţiunile îndeplinite în cadrul procedurilor (penale, civile, contravenţionale) să poată fi supuse unui mecanism de control/contestare, astfel încât de fiecare dată să fie excluse rea-voinţa, subiectivismul şi arbitrariul la îndeplinirea lor.

Elaborarea Studiul privind marja de discreţie a actorilor sectorului justiţiei este o acțiune prevăzută în Planul pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016. Document a fost elaborat cu sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM), proiect finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD).

Maria Roșca