Declarație: Republica Moldova nu poate face reforme în absenţa unor presiuni externe constante….De altfel, la acest capitol are un noroc chior

Geopolitic şi istoric vorbind, asta nu este o perioadă neinspirată în care românii şi moldovenii să se gândească serios la reunificarea teritoriilor de pe un mal şi celălalt al Prutului. În ciuda unor premise încurajatoare, mai ales dacă inteligenţa şi sângele rece vor predomina, sincopele majore care pot apărea au la origine ceea se întâmplă, deja de peste un an, în România. Desprea aceasta scrie jurnalistul român Laurențiu Mihu pentru digi24, informează Oficial.

Mihu comunică unul dintre reperele pe care ar trebui să se axeze politicienii din Republica Moldova.

„Unul dintre reperele în jurul căruia ar trebui să pivoteze disputa politică, economică și socială din R. Moldova, în perspectiva alegerilor parlamentare din noiembrie 2018 este așa numitul „furt al miliardului” (în realitate, vom vedea, sumele sunt mult mai mari). De la dispariția banilor au trecut circa patru ani, timp în care autoritățile nu au oferit dovezi credibile că identificarea vinovaților este o preocupare majoră. Dimpotrivă. Astăzi, suntem în faza în care nimeni din aparatul de stat (demnitari, funcționari ai Băncii Naționale a Moldovei etc.) nu este inculpat în ceea ce privește dispariția banilor din republică, premierul în timpul căruia au plecat banii este cooptat din nou la guvernare (!), al doilea raport al Companiei Kroll însărcinată cu identificarea traseului banilor (apărut în decembrie 2017) nu este publicat decât în sinteză, și acesta doar în limbile rusă și engleză”, menționează el.

Prin urmare, Mihu relatează unele acțiuni, care, potrivit lui – „în alte state, ar genera demisii”.

„Mai mult, asistăm la declarații care, în alte state, ar genera demisii. Pe 21.12.2017, Banca Națională a Moldovei (BNM) publică doar o sinteză (și aceasta doar în limba engleză, ceea ce mai ales în R. Moldova afectează grav dezbaterea publică) a investigației fraudei bancare realizată de companiile Kroll și Stepton & Johnson. În același timp, BNM spune explicit că „Niciun demnitar sau oficial nu a avut acces la raportul propriu-zis”. După nici o săptămână de la publicare sintezei pe site, se pare că oficialii au avut acces la sinteză. Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, confruntat cu întrebări publice legate de faptul că Raportul nu este dat publicității, face o declarație halucinantă din care reiese că știa foarte bine numele din Raportul Kroll 2: „Dacă ar fi acum să facem publice toate numele care se găsesc în acel raport…. eu vă asigur că 90% din acele nume sunt oameni absolut onești, dar pur și simplu au fost în acest circuit. Iată de ce nu pot fi făcute publice aceste nume….””, menționează acesta.

În același timp, el scrie despre România, drept un model pentru Republica Moldova.

„Declarație șocantă! Ulterior își cere scuze pentru declarație, fără să fie însă convingător, și interogațiile rămân: Cine, la Chișinău, a avut interesul ca discuția despre Kroll 2 să fie pusă în surdină, deși este o chestiune axială în perspectiva evoluțiilor recente și viitoare ale Republicii Moldova? Însă Republica Moldova, o ştim prea bine chiar din experienţa României, nu poate face reforme atât de sensibile de una singură, mai exact spus, în absenţa unor presiuni externe constante, pe toate canalele, şi fără a avea pe masă un model de succes care să o ghideze. Nu în ultimul rând, indiferent de anvergura sprijinului venit din afară, rezultatele palpabile se vor lăsa aşteptate. Ele nu pot apărea peste noapte, iar asta e o altă lecţie pe care Republica Moldova o poate învăţa studiind traseul României. De altfel, la acest capitol Chişinăul are un noroc chior. Proximitatea Bucureştiului, compatibilităţile lingvistice şi culturale, iar mai presus de toate arhitectura instituţională şi legislativă din România în materie de combatere a corupţiei mari, fac transferul de „tehnologie” infinit mai uşor decât a fost, acum peste un deceniu, cel dinspre Comisia Europeană şi SUA spre România”, scrie el.

Laurențiu Mihu analizează perspectivia reUnificării României cu Republica Moldova.

„Prin urmare, revenind la chestiunea reunificării dintre România şi Republica Moldova, întrebarea care se pune nu e deloc comodă: în ce măsură e realist să crezi în şansele de succes ale unui asemenea proiect din moment ce, în termeni concreţi, alternativa pe care România condusă de PSD-ALDE le-o oferă fraţilor de peste Prut este tot un fel de Rusie? La fel de gri, la fel de hotărâtă să-i tragă la răspundere pe cei ce „defăimează” tătucii ţărişoarei, cu timpul la fel de săracă sau poate chiar mai săracă, doar că mai mică, mai puţin populată şi nici măcar putere nucleară.  Reunificarea are în acest moment nevoie nu de temei (căci el există), nici neapărat de mulţi prieteni externi (se vor găsi) şi nici neapărat de parcurgerea unor paşi formali în această direcţie (acest proces e în curs), ci de o masă critică relevantă de cetăţeni români şi moldoveni care să vrea şi să facă unirea, care să şi-o asume apoi cu tot sufletul, odată înfăptuită, nu în ultimul rând, care să facă dintr-o Românie din nou mare ceea ce ne şi oferă potenţialul economic şi politic al unei asemenea perspective. România are un rol crucial în această ecuaţie, în care sporirea numărului unioniştilor de pe ambele maluri, dar mai ales de peste Prut, este variabila cea mai importantă, capabilă să surclaseze chiar şi aspectele geopolitice ale jocului. Misiunea sa e una singură: să devină, cu fiecare zi, tot mai atractivă pentru moldoveni, şi nu doar pentru paşapoartele ei „made in EU”, ci pentru ceea ce moldovenii pot găsi aici, pentru ceea ce, reuniţi cu ţara-mamă, po clădi chiar acolo unde s-au născut.  O Românie prosperă şi liberă e fix ce caută şi românii de aici, şi cei de dincolo de Prut. Adică opusul a ceea ce oferă Rusia – prin economia ei oligarhizată, politica profund KGB-izată şi societatea civilă puternic oprimată. Nu degeaba cei mai mulţi moldoveni visează la o viaţă în spaţiul Uniunii Europene, unde şi job-urile, şi libertatea există în viaţa reală, nu doar în discursurile vreunui lider mesianic”, a conchis acesta.

Mihaela Rotari