Ministerul Educației le oferă tinerilor specialiști mai multe șanse de încadrare în câmpul muncii

Noul proiect al Nomenclatorului domeniilor de formare în învățământul superior a fost elaborat în baza recomandărilor Clasificatorului Internațional Standard al Educației (ISCED-2013), emis de Comisia europeană în vederea implementării uniforme a cadrului normativ al formării profesionale non-terțiare și terțiare. Totodată, aprobarea și punerea în aplicare a acestui document va contribui la soluționarea problemei lipsei cadrelor didactice în învățământul general, oferindu-le studenților mai multe calificări, respectiv – mai multe posibilități de angajare în câmpul muncii.

 Ca urmare a demersului unui grup de cadre didactice din învățămăntul superior cu privire ladomeniul Formarea profesorilor din proiectul Nomenclatorului domeniilor de formare în învățământul superior, ciclurile: I – licență; II – master; III – doctorat,Ministerul Educației vine cu anumite precizări.

 Pregătirea cadrelor didactice constituie un obiectiv strategic pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, de aceea calitatea formării profesionale a cadrelor didactice, eficiența, motivaţia și implicarea în încadrării tinerilor specialiști în activitatea pedagogică reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Educației. În context, proiectul noului Nomenclator nu exclude domeniul Formarea profesorilor, ci îl completează și îl îmbunătățește, integrându-l cu disciplinele conexe de studiu.

 Pentru a atrage practicieni în instituțiile de învățământ și pentru a soluționa problema lipsei cadrelor didactice, Ministerul Educației a propus de a oferi 4 ani de pregătire a cadrelor didactice: 3 ani pentru cunoașterea temeinică a disciplinei și 1 an pentru modulul psihopedagogic (pentru comparație, conceptul formării specialiştilor în cadrul învățământului superior presupune formarea generală la ciclul I, licență, cu specializare /aprofundare ulterioară la ciclul II, master).

Aceasta este o practică internațională, iar generalizarea specialităților existente în prezent le va oferi studenților mai multe calificări, adică mai multe posibilități de angajare în câmpul muncii. Excluderea specializărilor înguste, care nu mai au acoperire pe piața muncii, este un proces firesc al evoluției societății și adaptării la noile realități. Astfel, propunerea de a stabili ca obligatorie pregătirea psihopedagogică pentru toate domeniile de formare profesională/ programele de formare profesională conexe disciplinelor şcolare este una optimă.

 Noul proiect al Nomenclatorului corespunde standardelor europene, iar pe parcursul procesului de elaborare a acestuia au fost organizate mai multe ședințe cu membrii grupului de lucru, grupului de experți internaționali, cu specialiști în domeniu atât din cadrul ministerului, cât și din universități. Suplimentar, au fost organizate ședințe de lucru cu reprezentanții instituțiilor de învățământ superior de la toate facultățile/universitățile (peste 200 de persoane), ce pregătesc cadre pentru toate domeniile de formare profesională: științe ale educației, științe economice, știițe exacte, științe ale naturii, științe sociale, arte, inginerie, științe agricole etc. Alte 2 ședinte cu rectorii instituțiilor de învățămînt superior cu profil pedagogic au încheiat procesul de consultare, majoritatea pledând în favoarea propunerilor Ministerului Educației.

Proiectul Nomenclatorului a fost publicat la rubrica Transparența decizională pe data de 29 iulie 2016, dar nu parvenit reacții nici din partea cadrelor universitare, nici din partea societății civile.

 Precizăm că până în anul 2005, studiile superioare se desfășurau în baza Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ superior şi mediu de specialitate, adoptat prin Legeanr. 1070 din 22.06.2000, act legislativ care nu conținea un domeniu separat pentru formarea cadrelor didactice pentru învățământul general. Cadrele didactice erau formate la specialitățile din profilurile fundamentale ale științei, absolvenții respectivi având câteva calificări. De ex., filolog/ profesor de limba română /engleză / translator etc.

Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învățământ superior, ciclul I, adoptat în 2005 prin Legea 142, actualmente în vigoare, conține domeniul 141 Educaţie şi formarea profesorilor. Acesta esteprevăzut special pentru planificarea și asigurarea învățământului general cu cadre didactice, conform repartizării, cu doar o calificare (Licențiat în științe ale educației), ceea ce nu este eficient și nu acoperă necesarul de cadre, în special la disciplinele școlare matematică, fizică, informatică, chimie etc. ca dovadă sunt și datele statistice înregistrate în ultimii ani.

Deși Ministerul Educaţiei realizează în fiecare an plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învățământ superior şi mediu de specialitate care şi-au făcut studiile cu finanţare bugetară la specialităţile de profil pedagogic, foarte puțini tineri rămân să activeze în sistem. Dacă în anul 2003 circa 60% din numărul total de absolvenți s-au angajaț în învățămîntul general, în anul în 2015-2016 acest indicator este de doar 10-12%. Evident, între timp a suferit transformări semnificative și piaţa muncii din Republica Moldova, înregistrându-se tendința de reducere a locurilor de muncă în ţară.

În această situație, pregătirea cadrelor calificate, competitive, care ar avea posibilități mai mari de angajare în câmpul muncii este un imperativ. Anume din acest considerent nu mai este eficientă dispersarea acelorași specialități (conexe disciplinelor școlare) din domeniileFormarea profesorilor, Științe umaniste, Științe exacte și Științe ale naturii din Nomenclatorul actual. Abordarea integrată a acestora, cu includerea obligatorie a modulului psihopedagogic, constituie o soluție recomandată și de experții europeni.

Mihaela Rotari