Mircea Snegur: Spuneţi, vă rog, de ce după mine nimeni nu a propus ieşirea din CSI?

Dle Snegur, cum vedeţi actuala campanie electorală? Şi care este miza alegerilor din 30 noiembrie? Se va purta aceeaşi luptă geopolitică Est-Vest?

Bineînţeles. La momentul actual, noi avem două dimensiuni, două direcţii care se propagă Uniunea Vamală şi Uniunea Europeană. Iată între aceste două părţi ale agenţilor electorali se va da lupta pe 30 noiembrie.

Deci lupta geopolitică rămâne valabilă?

Desigur că rămâne valabilă. Eu cred că prevalează totuşi europenii, dar nu trebuie de neglijat nici forţele de stânga, cum sunt comuniştii, socialiştii sau cei care au aderat la ei creând blocuri, chiar şi acei social-democraţi, dacă se pot numi aşa. Deci, depinde cum vor ieşi în faţa alegătorului şi cum îşi vor prezenta programul şi aspiraţiile.

Dar până acum cum vi s-a părut?

Campania abia a demarat. Nici nu toate partidele s-au lansat. Dar cei de stânga mi se par agresivi de la bun început. Încă nu am auzit şi nu am văzut nici un clip electoral, nici un slogan al comuniştilor, dar socialiştii o fac pe puternicii. Socialiştii lui Dodon sunt bătăioşi şi se evidenţiază şi blocul lui Şelin şi Formuzal. Dar de la ei nici nu ne putem aştepta la altceva – că se vor culturaliza, îşi vor schimba accentul, vor fi mai omenoşi.

Nu vi s-au părut cam pasivi cei proeuropeni?

Ei nici nu s-au încadrat în această luptă electorală, pe de o parte. Pe de altă parte, eu ştiu că PDM e în plină campanie, PLDM e în plină campanie, de ceilalţi nu avem ştire, dar ei lucrează şi lucrează pentru dânşii. Şi mă rog lui Dumnezeu şi îi rog şi pe dânşii ori de câte ori sunt întrebat, îi rog ca ei, partidele din actuala coaliţie, să facă o campanie corectă, să nu se murdărească, să nu dezamăgească electoratul. Am din surse demne de încredere informaţii că lumea se adună, lumea e setoasă să pună întrebări, să asculte răspunsurile dat fiind faptul că sistemul nostru electoral proporţional este de aşa natură, încât deputatul nostru nu are o responsabilitate faţă de o anumită circumscripţie, ca pe timpuri. Şi iată acum, cred că se mai întâlnesc cu oamenii.

Faptul că ei au mers în alegeri separat şi nu au făcut bloc, este, în opinia mea, bine.

Bine?

Da. Pentru că ce se întâmplă? Sunt o parte de simpatizanţi ai unui partid şi ei vor merge şi vor vota acest partid. Dar dacă pe această listă vor fi persoane din alte partide, pe care aceşti alegători nu îi acceptă, ei pot deveni indecişi, sau chiar să-şi schimbe opţiunea, zicând că nu vreau să votez cutare sau cutare partid. Până la urmă, am convingerea că vor câştiga forţele democratice proeuropene.

Ce scor le daţi forţelor proeuropene?

Să fiu înţeles corect. Cred că nimeni nu trebuie să le reproşeze alegătorilor că au votat pentru un partid sau alt partid proeuropean. Eu, în mod normal, sunt susţinătorul unui partid. Principalul este ca să nu se voteze pentru cei care vor să ne readucă în trecut îndepărtat. Dar scorul? Scorul ideal ar fi mai mult de 60 de mandate. Ideal, ideal ar fi 62-65 de mandate.

Dar restul?

Comuniştii vor accede, cu siguranţă. Da ştiţi ce? Dincolo de cele 65 de mandate nu mă interesează.

Actualii actori politici apelează la sfaturile şi recomandările Dvs?

Puţini. Or de câte ori sunt întrebat, eu răspund. Din păcate, institutul foştilor preşedinţi, foştilor premieri şi experienţa lor nu sunt solicitate.

E de bine sau de rău?

Nu ştiu. Trebuie să îi întrebăm pe dânşii, că ei se descurcă şi singuri în situaţii. Dar poate pe alocuri ar trebui să se mai sfătuie. Actualul preşedinte Timofti, după ce a fost ales, ne-a convocat de două ori pe mine şi pe Petru Lucinschi. Şi mi-au părut foarte constructive aceste întâlniri.

Sondajele arată că numărul euroscepticilor este în creştere. Care ar fi explicaţia?

Prin ce se lămureşte euroscepticismul? Dacă prin republică se văd anumite realizări europene – drumuri, complexe, spitale, atunci activităţi de lămurire „în masă”, folosesc o noţiune de partid, nu se desfăşoară. Deputaţii nu contactează cu oamenii, Parcă se tem, se feresc. Oamenii pun întrebări incomode, cer mai multe, dar totuşi trebuie de explicat oamenilor. Am avut nenorocirea să ne impună embargoul acesta prostesc de către Rusia şi imediat a apărut nu un euroscepticism, dar o împotrivire din partea producătorilor agricoli. A fost nevoie de eforturi colosale, ca până la urmă să se aplaneze. Deci, este posibil ca să găsim soluţii, trebuie de contactat cu oamenii. Or, din punctul meu de vedere, cu unele excepţii, unii deputaţi nu contactează cu oamenii.

În aceste condiţii nu regretaţi că aţi semnat în 1991 Acordul de aderare la CSI?

Economia Moldovei, în anii de după război, a fost integrată în complexul economic al URSS. Noi ne-am gândit atunci că dacă rupem aceste legături, „culcăm” imediat economia noastră. Acesta este primul argument. Al doilea argument ar fi, că în Declaraţia de la Alma-Ata pe care am semnat-o pe 21 decembrie 1991, unul din capitolele principale stipula că odată cu semnarea acestui document şi cu crearea CSI dispărea URSS. Spuneţi-mi era necesară semnătura Moldovei sub acest document? Eu cred că da. Ca mai apoi să fiu criticat toată perioada şi să-mi amintească de acesta. În al treilea rând, de la bun început noi am declarat că noi participăm doar la blocul economic şi social.

Ceea ce este valabil şi până în prezent…

Exact. Şi în ultimul rând, mai era problema ratificării acestui document în Parlament. Dar cu întârziere s-a ratificat, pentru că toţi conştientizau necesitatea acestui acord. Şi în ultimul rând, este foarte uşor de părăsit această comunitate.

Şi ce trebuie să facem?

Nimic. Iată astăzi ce zi este?19 octombrie. Moldova declară oficial că părăseşte CSI, în virtutea acestor şi acestor argumente. Şi exact la 19 octombrie anul viitor R.Moldova nu se va mai considera membru al CSI.

Dar acum să vă pun eu o întrebare. Spuneţi, vă rog, de ce după mine nimeni nu a propus ieşirea din CSI? De ce nici măcar Mihai Ghimpu, care se declară “protivnicul” CSI şi care mi-a făcut zile grele din această cauză, nu a făcut acest lucru. A avut o perioadă de un an posibilitatea să facă acest lucru, dar nu a făcut-o. Când te aprofundezi în economie, şi nu în retorică atunci vezi că nu se poate.

Ce credeţi despre modificarea Constituţiei şi alegerea preşedintelui prin vot direct?

Înainte de modificarea Constituţiei din 2000, preşedintele de atunci Petru Lucinschi a ieşit cu o iniţiativă de a modifica sistemul de guvernare dintr-unul semiprezidenţial într-un prezidenţial. Şi atunci am fost întrebat da poziţia mea – eu am zis că am o poziţie loială faţă de aceasta iniţiativă. De ce? Pentru că mă gândeam că poate aşa o să fie mai bine. Dar pe urmă, au venit momente conjuncturale în Parlament şi s-a modificat Constituţia, inclusiv această modificare. După mine, a fost una greşită. Şi eu lucru acesta l-am recunoscut într-un discurs la aniversarea a 15-a Constituţiei. Am declarat că s-a făcut o greşeală. Nu e nimic, trebuie să revenim la alegerea şefului statului de întreg popor.

Să fii ales de 61 deputaţi, care sunt chipurile reprezentanţii poporului, pe de o parte, şi de 2 milioane de alegători la direct, pe de altă parte, este o diferenţă mare. Şi preşedintele dacă vrea să se simtă tare pe picioare trebuie să aibă sute de întâlniri, să facă baie de mulţime, să răspundă la întrebări ca să se încurajeze. Obţinând mandatul de preşedinte el poate să le spună celor din Parlament: Pentru mine au votat 1,5 milioane de cetăţeni. Nu mă fac dictator, pentru că e regim democratic, dar vă rog să vă puneţi pe lucru şi nu mergeţi pe retorică

Ce credeţi despre aplicarea votului uninominal în sistemul electoral al R.Moldova?

Da eu cred că ar fi bine ca să fie un sistem electoral mixt de alegere parlamentare. Cu aplicarea acestui sistem mixt îi apropiem pe deputaţi de popor. În caz contrar, ei ies de sub controlul alegătorului.

Şi în final, care ar fi restanţele actualei guvernări pe cale integrării europene?

Actuala guvernare are un plan de acţiuni în acest domeniu, care trebuie de realizat. Dar părerea mea, că cea mai mare barieră, este lupta cu corupţia. Dacă nu se reuşeşte pe această dimensiune, atunci se întâmplă că ritmurile de integrare vor scădea.

sursa: Moldova.org